CSM București nu a lăsat niciun trofeu în Budapesta. Echipa a câștigat în premieră Liga Campionilor, dar a punctat și la capitolul premii individuale. Isabelle Gullden a primit trofeul cuvenit golgheterului competiției, după ce a înscris 108 goluri (15 în finala cu Gyor), iar Jelena Grubisic a fost răsplătită cu titlul de MVP al turneului Final 4, după două jocuri în care a apărat incredibil și a adunat peste 30 de intervenții.
Isabelle Gullden a rezolvat primul „caz”, titlul de golgheter după 12 minute ale finalei cu Gyor. Avea nevoie de 4 goluri pentru a egala situația înregistrată în dreptul lui Ilina. La final s-a oprit la 15 goluri, astfel că trofeul a fost câștigat detașat. Iar bucuria, cu dublă măsură.
Felicitări, Bella, cum te simți după ce ai câștigat Liga Campionilor? Este cel mai frumos lucru care ți se poate întâmpla vreodată ca sportiv. Succesul a venit după un meci extraordinar.
Ai marcat 15 goluri într-o finală de Liga Campionilor. A fost cel mai bun meci al tău din carieră? Nu știu, e greu să mă gândesc, nu țin minte toate meciurile acum. Am marcat multe goluri. Da, nu am mai marcat niciodată atâtea goluri într-o partidă. Am înscris multe goluri din aruncări de la 7 metri, s-au deschis multe spații pentru mine și am profitat de ocazii.
Ai câștigat Liga Campionilor, titlul de golgheter, în concluzie ai avut un weekend de poveste… A fost un sfârșit de săptămână perfect, dar dacă ar fi să aleg, aș alege asta (n.r. în cele două mâini are trofeul de golgheter și o sticlă de șampanie, dar jucătoarea face semn către medalia de la gât) de fiecare dată. Când începi handbalul, începi să visezi la astfel de momente. Ajungi jucător profesionist, continui să visezi, iar când ajungi în această situație este foarte greu de explicat sentimentele pe care le ai.
Pe parcursul meciului au fost multe răsturnări de situație. Cum ai trăit momentele dificile? Nu m-am uitat niciodată la tabelă. Știam că trebuie să marcăm. Am văzut că la pauză am condus cu un gol, știam că trebuie să ținem în continuare ritmul, să marcăm în continuare.
Cum ți s-a părut arbitrajul? Nu-mi amintesc. Înseamnă că e un semn bun. Au fost câteva momente în care am strigat: „Hei!”, dar fiecare și-a făcut treaba cât a putut de bine.
Am mai trăit un asemenea meci? Nu, este pentru prima dată când am jucat un meci cu atâta intensitate. Nu am mai trecut niciodată prin astfel de momente, a fost prima dată când am fost nervoasă înainte de a executa o aruncare de la 7 metri. Am fost cu adevărat nervoasă!
Care este secretul acestui succes? Chiar nu știu (n.r. zâmbește). De când a revenit în teren și Linnea Torstensson, s-au recuperat și alte fete, am început să ne simțim în teren din ce în ce mai bine, am început să ne ajutăm una pe cealaltă, am devenit o echipă. Am trecut prin multe, dar când reușești să depășești momentele dificile devii tot mai puternic. Așa ne-am simțit acum!
În sezonul următor veți fi nevoite să vă apărați trofeul… Va fi foarte dificil. Câteva jucătoare vor pleca, altele vor veni, cu siguranță vom avea același obiectiv. În general este mai greu să păstrezi un trofeu, dar noi ne vom lupta pentru a câștiga din nou.
Cât de surprinzător este că ați câștigat Liga Campionilor? Dacă mi-ai fi spus în urmă cu 7 luni, nu te-aș fi crezut. Dar acum, în ultimele luni, am crezut cu adevărat în noi! Și am reușit.
Știați că avem o pagină de Facebook dedicată handbalului?
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER